CORECȚIA FORMEI MEMBRELOR INFERIOARE, PRIN PROTEZAREA CU IMPLANTE DIN GEL COHESIV SILICONIC, LA NIVELUL GAMBELOR, UTILIZÂND TEHNICA LAPAROSCOPICĂ

Dr. Sergiu Grati, Dr. Viorel Cotea,

1,2 – Doctor chirurgie estetică

Rezumat
În lucrare este prezentată experiența clinicii privind schimbarea formei membrelor inferioare cu ajutorul aplicării implanturilor cu gel siliconic, înalt cohesive, în regiunea gambelor, după metoda „Glitzenstein”. Metoda a fost aplicată la o pacientă de sex feminin în vârstă de 32 de ani, cu dismorfie falsă a membrelor inferioare. Metoda chirurgicală de corecție a fost complementată cu  utilizarea tehnicii laparoscopice. Rezultatul postoperator a fost foarte bun iar apariția complicațiilor postoperatorii precoce nu au fost depistate.
Introducere
Actualmente, problema corecției dismorfiei membrelor inferioare  reprezintă o adevărată provocare pentru chirurgia estetică.  Tot mai mulți pacienți sunt în căutarea unei alternative de tratament chirurgical ortopedic, foarte traumatizant, soldat cu complicații post operatorii frecvente.
După clasificarea dismorfiei membrelor inferioare, publicată de către  A. A. Artemiev, există forma falsă și forma adevărată a dismorfiei.
După clasificare, forma ideală a membrelor inferioare este considerată atunci când toate cele 3 puncte (treimea superioară, medie și inferioară) se unesc.
Corecția dismorfiei membrelor inferioare constă în tehnica chirurgicală prin care, cu ajutorul implantelor de silicon, are loc augmentația țesuturilor musculo-aponevrotice hipotrofice, în așa măsură încât forma membrului inferior să corespundă cerințelor geometriei estetice.
Procedeul de corecție a membrelor inferioare cu implante de silicon reprezintă o alternativă revoluționară  pentru operațiile ortopedice de oseosinteză. Aceste operații, de obicei, sunt soldate cu imobilizări osoase utilizând aparate metalice de susținere, o metodă veche și rudimentară. Totodată, se evidențiază la această metodă clasică sedentarismul îndelungat al pacienților care rămân imobilizați la pat de la 2 săptămâni până la 4-6 luni.
Corecțiile chirurgicale ortopedice, totuși, își păstrează importanța practică doar în cazul în care pacienții solicită atât schimbarea formei membrelor inferioare, cât și modificarea înălțimii corpului, în întregime.
După datele din literatura de specialitate, cel mai frecvent se adresează pacienții pentru corecția dismorfiei membrelor inferioare, posesori de dismorfie așa zisă falsă, în care forma inestetică a membrelor este dictată de lipsa de volum necesar țesuturilor moi. Această patologie cel mai adesea este legată de hipolazie în dezvoltarea  părții mediale a m. Gastrocnemian.
Începând cu anul 1979, chirurgul estetician francez J. Glitzenstein a analizat rezultatul corecției dismorfiei  membrelor inferioare cu metode injectabile (gel PolyacrylAmid PCA, țesuturi adipoase), a publicat frecvența și caracterul complicațiilor în urma acestor proceduri. Tot în acest an, Glitzenstein a propus o metodă inovatorie de completar a țesuturilor hipoplazice cu implant de silicon. Astfel , protezarea părții postero-mediale a gambelor a atins un alt aspect în chirurgia  estetică.
Actualmente, metoda Glitzenstein de corecție a dismorfiei membrelor inferioare prin implantarea protezelor de silicon în teaca mușchiului gastrocnemian, reprezintă o metoda sigură și suficientă de argumentare din punct de vedere a chirurgiei estetice.
Material și metode
În cadrul clinicii de chirurgie estetică “Dr. Cotea” a fost efectuată augmentarea cu proteze de silicon “SILIMED” în poziția postero-medială a gambei, cu implantarea protezei în teaca mușchiului gastrocnemian. Pacienta de sex feminin, în vârstă de 32 de ani, fără antecedente chirurgicale în trecut.

Distanța medie între țesuturile moi în 1/3 superioară a gambei a fost de aproximativ 5 cm. Obiectiv,  țesutul muscular a fost hipoplazic, slab dezvoltat. Pacienta fiind normostenică,  fiind investigată clinic și paraclinic în perioada preoperatorie. S-a optat pentru utilizarea implantului de silicon cu formă asimetrică, cohesiv înalt.
TEHNICA OPERATORIE.  Intervenția chirurgicală a fost efectuată la o pacientă de sex feminin, în poziția de clinostatism, sub protecția anesteziei rahidiene cu sedare i.v. În condiții aseptice, în spațiul subarahnoidian, la nivelul L 4-L 5, s-a administrat Bupivacaină 15 mg, utilizând ac de tip spinal cu vârf de creion Whitacre  de 25 GA.  Acest tip de ac nu are margini tăioase și separă fibrele durei mater fără a le secționa, scăzând simțitor riscul apariției cefaleei postpuncție durală. A rezultat un bloc senzitiv, simpatic și motor eficient. Pentru sedarea i.v.  s-a folosit Dormicum 5 mg. Suportul volemic necesar a fost asigurat cu soluții cristaloide. Complicații intra și postanestezice nu au fost semnalate.
Pentru crearea buzunarului  pentru proteză a fost utilizată tehnica disecției video-laparoscopice, cu utilizarea laparoscopului de 4 mm.
Incizia  s-a efectuat în fosa poplitee la nivelul plicii tegumentare aproximativ 3 cm lungime. În timpul disecției țesuturilor a fost identificată vena safenă parvă și nervul  cutanat medial al gambei.
Odată identificată, fascia muschiului gastrocnemian a fost preparată  pe o suprafață de 3-5cm.
S-a efectuat o incizie transversală la nivelul fasciei. Cu ajutorul decolatorului s-a efectuat prepararea spațiului necesar pentru implantarea protezei cu gel cohesiv înalt siliconic. Orice manevră efectuată în acest sens trebuie sa fie foarte precaută, pentru a nu deterioara venele perforante ce comunică cu vena saphena parva. Astfel are loc evitarea hemoragiei nedorite ce poate avea loc în injuria venoasă.
După implantarea protezei, plaga a fost suturată în straturi. La tegument s-au aplicat suturi lent rezorbabile. Pansament aseptic.
Perioada postoperatorie a decurs fără complicații. Disconfortul algic minor a fost corejat cu tratamentul medicamentos antiinflamator. Spitalizarea a avut loc timp de 24 de ore. Perioada postoperatorie a fost complementată cu tratament antibiotic de spectrul larg.

Rezultate
În urma tratamentului dismorfiei membrelor inferioare cu proteze de silicon, rezultatul foarte bun al perioadei postoperatorii a fost complementat cu  o satisfacție și un confort psihologic major al pacientei.
Sindromul algic persistă timp de 10-14 zile, fiind foarte ușor corectat cu preparate medicamentoase.
În perioada postoperatorie, pacientei i s-a recomandat purtarea încălțămintei cu toc, pentru solicitarea tonusului muscular al muschiului gastrocnemian.  Complementarea tratamentului antialgic cu antiinflamatoare nesteroidiene și antibioterapie a determinat evoluție fără complicații septice.
Concluzii
Aplicarea metodei de protezare a membrelor inferioare cu proteze de silicon cu gel cohesiv înalt, pentru corecția dismorfiei gambelor, este o metodă estetică modernă, capabilă să ofere un confort  psihologic major pacienților. Este o metodă miniinvazivă ce păstrează integritatea anatomică a țesuturilor musculo-aponevrotice. Implică traumatizarea țesuturilor și riscurile hemoragice minimale.
Rezultatele postoperatorii obținute ne permit să recomandăm această tehnică pentru implementarea largă în arsenalul metodelor chirurgicale ale chirurgiei estetice.
Bibliografie
1.A. Carlsen L.N. Calf augmentation –a preliminary report // Ann. Plast. Surg. – 1979, Jun. – № 2(6). – p. 508-510.
2. K. Netto N.M. Correction of limb deformities with silicone prostheses // Aesthetic Plast. Surg. – 1999, Mar-Apr. – 23(2). – p. 134-138.
3. J. Aiache A. Leg contouring with calf implants // Clin. Plast. Surg. – 1996, Oct. – № 23(4). – p. 737-749.

Înainte

După

Operația de mărirea sânilor (augmentare mamară)
prin implant mamar cu acces video-endoscopic transaxilar
___________________________________________________
V.Cotea, Sergiu Grati
Clinica de chirurgie estetică “NEOGEN”
Republica Moldova, Chișinău

Actualitatea temei. Hipoplazia mamară este definită printr-un volum al sânilor insuficienți dezvoltați în raport cu morfologia pacientei. Aceasta poate exista per primam (sâni mici începând cu perioada pubertății) sau poate apărea secundar ca urmare a unei pierderi în greutate importante sau a unei sarcini urmată de alăptare. Mărirea sânului nu este doar o decizie medicală, ci în primul rând una personală. Îmbunătățirea aspectului poate crește încrederea de sine a persoanei. Cunoașterea cât mai exactă a posibilităților tehnologice și medicale moderne, a avantajelor, a riscurilor și a implicațiilor acestor posibilități, este primul și cel mai important pas în luarea unei decizii obiective în acest sens.
Scopul studiului. Optimizarea metodelor chirurgicale de mărirea sânilor cu utilizarea impanturilor mamare.
Obiectivele. Obiectivele noastre țin de evaluarea lotului de pacienți operați prin metoda transaxilară cu asistența video-endoscopică.
Material și metode. În perioada 2012-2014 în cadrul clinicii de chirurgie estetică “Neogen” au fost operate 129 de paciente cu hipoplazie mamară bilaterală. Din numărul total de paciente, 23 au fost operate prin metoda cu acces video-endoscopic transaxilar (Fig. 1).

Fig. 1. Randomizarea pacienților după tipul intervenției efectuate
La momentul internării în clinică, toate pacientele au fost examinate clinic și paraclinic. Analizele efectuate în perioada preoperatorie au fost: analiza generală de sânge, sumar urină, control la infecțiile virale, electrocardiograma, biochimia sanguină. Toate pacientele au trecut controlul medicului terapeut oncolog pentru excluderea eventualelor formațiuni la nivelul glandelor mamare.
Volumul glandei mamare până la operație a fost calculat după următoarea formulă:
V=0,54 x X3
unde X – distanța dintre mamelon și plica infra-mamară [2].

Tehnica operației. Mărire de sâni cu implant mamar prin axila (pe sub braț) a fost efectuată la 23 de paciente în perioada anilor 2012-2014. Suntem prima clinica din Republica Moldova și una dintre foarte puținele din Europa care utilizează tehnica endoscopică full HD de ultimă generație pentru introducerea implantului pe sub braț, fără a fi afectați nici nervii nici ganglionii de sub braț, cu o claritate impecabilă și o mărire a imaginii câmpului operator pentru o precizie maximă (Fig. 2).

Fig.2. Mărimea sânilor cu acces transaxilar video-endoscopic (schema).
Mișcarea brațelor nu este deloc afectată. Avantajele principale ale acestei tehnici sunt o recuperare mai rapidă și cel mai important faptul că nu există cicatrici la sâni (Fig. 3, Fig. 4).

Fig. 3. Augmentarea mamară transaxilară (caz propriu)
а) până la operație b) după intervenție

Fig. 4. Augmentarea mamară transaxilară (caz propriu)
а) până la operație b) după intervenție

Spre deosebire de complicații, efectele adverse sunt reacții normale, la care trebuie sa ne așteptăm:
1. Acomodarea implantului. În primele săptămâni după operație, sânii pot părea nenaturali (prea sus, prea strânși, prea rotunzi). Aceasta se datorează faptului că mușchiului pectoral și pielii le trebuie timp pentru a se acomoda și relaxa cu implantul introdus dedesubt.
2. Edemul. Edemul apare în orice interventie chirurgicală iar operația de augmentare mamară nu face excepție. Sânii pot apărea mai umflați, mai mari sau mai grei. Bustiera ajută la diminuarea senzației de greutate și susține sânii.
3. Echimozele. Pot sa apara sau nu , dar ele dispar in aproximativ 14 zile
4. Modificari ale sensibilitatii areolei / mamelonului
Modificările pot dura cateva luni, dar într-un mic procent de cazuri ele pot fi permanente.
5. Durerea. Este descrisă de paciente ca fiind ușoară spre moderată, dar este controlată prin medicație. Ea diminueaza progresiv pe masura relaxării pielii și mușchiului.
Concluzii. Operație de mărire a sânilor prin acces transaxilar video-endoscopic este o metodă sigură, modernă, inofensivă pentru sănătatea organismului. Reluarea activității se poate face după o saptamână, în cazurile în care slujba nu implică activitate fizică intensă. Recuperarea este mai rapidă și mai puțin dureroasă la pacientele la care implantele au fost introduse subglandular.
Primele 24-48 ore dupa operatie sunt cele mai neconfortabile pentru paciente. De obicei durerea și oboseala își spun cuvântul, dar totul depinde de pragul de durere al fiecărei paciente. Durerea este diminuată de medicația antialgică prescrisă de medicul chirurg.
În primele câteva săptămâni sânii pot fi ușor dureroși. De asemenea pot fi tumefiați până la 4-5 săptămâni. Efortul fizic intens poate fi reluat după circa o lună de la operație.

Bibliografie
1. Beale S, Hambert G, Lisper HO, Ohlsen L, Palm B. Augmentation mammaplasty: The surgical and psychological effects of the operation and prediction of the result. Ann Plast Surg 13:279,1984.

2. Caleel R.T. Transumbilical endoscopic breast augmentation: submammary and subpectoral. Plast Reconstr Surg 106:5,2000.

3. Hohler H. Breast augmentation: The axillary approach. Br J Plast Surg 26:373,1973.

Metodă de lipodermoplastie abdominală cu repoziţionare ombilicală

Invenţia se referă la medicină, în special la chirurgia  estetică şi plastică şi poate fi utilizată pentru plastia abdominală cu repoziţionare ombilicală  la pacienţii ce suferă de diferite grade de obezitate si lipodismorfie corporală avansată.

Este cunoscută metoda chirurgicală de lipodermoplastie abdominală care se efectuează în clinici cu profil chirurgical general şi în clinici de chirurgie estetică şi plastică, la pacienţii ce suferă de diferite grade de obezitate si lipodismorfie corporală avansată. Condiţie necesară pentru efectuarea lipodermoplastiei abdominale extinse cu repoziţionare ombilicală este prezenţa la pacient a surplusului suficient al ţesutului adiposo-cutanat abdominal şi condiţia stării de sănătate adecvată pentru a suporta astfel de intervenţie.  Posibilităţile tehnice extrem de minuţioase pe care le avem la dispoziţie cuprind siguranţa intervenţiei şi calitatea rezultatelor chirurgicale. Reuşita manoperelor chirurgicale depinde şi de felul în care câmpul operator este expus şi una din condiţiile intervenţiei reuşite este prevenirea şi lipsa complicaţiilor precoce şi la distanţă.

Descrierea operaţiei: In condiţii de anestezie generală endo-traheală, se delimitează în condiţii aseptice câmpul operator. Pentru a facilita prepararea chirurgicală a ţesuturilor, se infiltrează ţesuturile  in straturi (subcutanat, adipos, supraaponevrotic) cu soluţie salină sterilă cu sol. lidocaină şi sol. adrenalină. Zona de infiltrare cuprinde ariile supraombilcală, infraombilicală şi flancuri drept şi stâng. Incizia pielii debutează suprapubian şi cuprinde flancuri abdominale. Incizia se adânceşte până la aponevroza musculară a muşchilor drepţi abdominali şi a mm. oblic extern, cu decolarea întregului lambou “in block” de la nivelul supra-pubian, până la zona xifoideană. O atenţie deosebită se acordă hemostazei minuţioase. Se excizează surplusul cutaneo-adipos şi se formează un alt lambou, soldat cu repoziţia ombilicată. La finele intervenţiei se fixează lamboul cutaneo-adipos nou-format  la incizia inferioară suprapubiană, în tensiune, cu fire atraumatice lent-resorbabile. Operaţia se finalizează cu pansament aseptic şi bandajarea elastică [1].

Dezavantajele metodei cunoscute constau:  în urma analizării rezultatelor din literatura de specialitate, precum şi a rezultatelor postoperatorii din experienţa clinicii noastre, am ajuns la concluzia că metoda cunoscută de lipodermoplastie abdominală are o serie de neajunsuri. Expunerea prelungită a lambourilor şi plăgilor chirurgicale în decursul intervenţiei chirurgicale, precum şi tensiunea pe linia de sutură suprabubiană în lipo-dermoplastii abdominale favorizează dezvoltarea complicaţiilor postoperatorii precoce şi anume hemoragie, limforee, în cazul tensiunii în regiunea liniei de sutură pot apărea necroză marginală de tegumente cu dehiscenţe de sutură.

Doi factori de bază, ce favorizează apariţia complicaţiilor sunt:

– Spaţiul interstiţial restant intre lambourile cutaneo-adipos şi cel musculo-aponevrotic abdominal.

– Tensiunea pe linia de sutură a plăgii abdominale.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unei metode de ameliorare a tratamentului chirurgical în urma efectuării lipodermoplastii abdominale cu repoziţionarea ombilicală şi anume de diminuare şi distribuţie a forţei de tensiune pe linia de sutură a plăgii postoperatorii abdominale şi crearea efectului de tampon cu prevenirea colecţiilor interstiţiale, care previne apariţia complicaţiilor postoperatorii cu micşorează perioadei de spitalizare.

Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează anestezia generală endo-traheală şi se delimitează în condiţii aseptice câmpul operator. Apoi se infiltrează ţesuturile  in straturi (subcutanat, adipos, supraaponevrotic) cu soluţie de  2% de lidocaină  şi sol. adrenalină şi anume regiunea supraombilcală, infraombilicală şi flancurile drept şi stâng. Se efectuează incizia care se începe din regiunea  suprapubiană şi cuprinde şi flancurile abdominale, care se efectuează până la nivelul aponevrozei musculare a muşchilor drepţi abdominali şi a mm. oblici externi. După care se decolează lamboul cutaneo-adipos a regiunii xifo-pubiene de pe aponevroza mm drepţi abdominali si oblici externi, iar în 1/3 inferioară, în regiunea  suprapubiană în timpul decolării se păstrează lamboul conjuctivo-adipos cu fascia thompson de o lăţime de 3-10cm. Se excizează surplusul cutaneo-adipos şi se formează un alt lambou  cu repoziţionarea ombilicală.  Apoi se efectuează pexia liniei albe  cu fire nerezorbabile şi/sau cu utilizarea plasei sintetice. Marginea cranială a lamboului conjuctivo-adipos cu fascia thompson se fixează superior de lamboul cutaneo-adipos, iar   inferior de aponevroza musculară a peretelui abdominal. După care se suturează tegumentele.

Rezultatul invenţiei constă în efectuarea lipodermoplastiei abdominale cu repoziţionarea ombilicală şi anume cu diminuarea şi distribuţia forţei de tensiune pe linia de sutură a plăgii postoperatorii abdominale şi crearea efectului de tampon cu prevenirea colecţiilor interstiţiale, care previne apariţia complicaţiilor postoperatorii şi micşorează perioada de spitalizare a pacientului.

Metoda se efectuează în modul următor: se efectuează anestezia generală endo-traheală şi se delimitează în condiţii aseptice câmpul operator. Apoi se infiltrează ţesuturile  in straturi (subcutanat, adipos, supraaponevrotic) cu soluţie de  2% de lidocaină  şi sol. adrenalină şi anume regiunea supraombilcală, infraombilicală şi flancurile drept şi stâng. Se efectuează incizia care se începe din regiunea  suprapubiană şi cuprinde şi flancurile abdominale, care se efectuează până la nivelul aponevrozei musculare a muşchilor drepţi abdominali şi a mm. oblici externi. După care se decolează lamboul cutaneo-adipos a regiunii xifo-pubiene de pe aponevroza mm drepţi abdominali si oblici externi, iar în 1/3 inferioară, în regiunea  suprapubiană în timpul decolării se păstrează lamboul conjuctivo-adipos cu fascia thompson de o lăţime de 3-10cm. Se excizează surplusul cutaneo-adipos şi se formează un alt lambou  cu repoziţionarea ombilicală.  Apoi se efectuează pexia liniei albe  cu fire nerezorbabile şi/sau cu utilizarea plasei sintetice. Marginea cranială a lamboului conjuctivo-adipos cu fascia thompson se fixează superior de lamboul cutaneo-adipos (cu preluarea parţială a tensiunii lamboului pe fascia Thompson), iar   inferior de aponevroza musculară a peretelui abdominal. După care se suturează tegumentele.

Forţa de tracţiune a suturii marginii lamboului conjunctivo-adipos preia o parte şi distribuie uniform din tensiunea exercitată pe sutura cutanata suprabubiană. De asemenea, are un rol important de tamponare hemo-limfostatică a spaţiului liber interstiţial, reduce mobilitatea exagerată postoperatorie a ţesuturilor mobilizate, fapt ce previne formarea colecţiilor limfatice, hemoragice, seroase în aceste spaţii.

Etapa cheie în operația de  lipo-dermoplastie abdominală cu repoziţia ombilicală constă în formarea  adecvată a lamboului cutaneo-adipos şi conjuctivo-adipos cu cu fascia thompson. Lipodermoplastia abdominală cu prepararea lamboului conjuctivo-adipos cu fascia thompson, cu fixaţia ascendentă, în tensiune, prin suturi separate de  planul musculo-aponevrotic abdominal. În aşa mod de urmăresc următoarele obiective:

  • distribuţia forţelor de tensiune pe linia de sutură tegumentară, scăderea presiunii de rezistenţă la nivelul liniei de sutură tegumentului
  • efectul de tampon, a spaţiului interstiţial între lamboul cutaneo-adipos şi planul musculo-aponevrotic abdominal.

Exemple de realizare

Exemplul 1

Pacienta C., 48 de ani s-a internat in clinica de chirurgie cu diagnosticul de hernie ombilicală liberă, diastaza mm. drepţi abdominali, lipodismorfie abdominală, obezitate gr. II. Pacienta în antecedente nu a suportat intervenţii chirurgicale, a urmat cura de scădere ponderală timp de 12 luni. La internare în clinică, pacienta a fost investigată clinic şi paraclinic, consultaţia medicului psihiatru.

Intervenţia chirurgicală s-a desfăşurat sub protecţia anesteziei generale endo-traheale. S-a efectuat lipodermoplastie cu repoziţionare ombilicală, cura herniei ombilicale, cura diastazei abdominale a mm. drepţi abdominali. A fost efectuată metoda revendicată de lipodermoplastie abdominală cu utilizarea lamboului conjuctivo-adipos cu fascia thompson.

Durata intervenţiei 150 de minute. Durata de spitalizare a fost de 48 de ore. Pacienta externată în stare satisfăcătoare.

Exemplul 2

Pacientul L., 32 de ani, se internează in clinica de chirurgie cu diagnosticul de hernia liniei albe, diastaza abdominală, lipodismorfie abdominală, obezitate gr. I Pacientul în antecedente nu a suportat intervenţii chirurgicale, a urmat cura de scădere ponderală timp de 6 luni. La internare în clinică, pacienta a fost investigată clinic şi paraclinic, consultaţia medicului psihiatru.

Intervenţia chirurgicală s-a desfăşurat sub protecţia anesteziei generale endo-traheale. S-a efectuat lipodermoplastia cu repoziţionare ombilicală, cura herniei liniei albe cu plasa sintetică, cura diastazei abdominale a mm. drepţi abdominali. A fost efectuată metoda inovatorie de lipodermoplastie abdominală cu utilizarea lamboului conjuctivo-adipos cu fascia thompson. Durata intervenţiei 180 de minute. Durata de spitalizare a fost de 48 de ore. Pacientul externat în stare satisfăcătoare.

 

Referinţe bibliografice

1.

Solicitanţi

Grati Serghei

Cotea Viorel

Rezumat

Invenţia se referă la medicină, în special la chirurgia  estetică şi plastică şi poate fi utilizată pentru plastia abdominală cu repoziţionare ombilicală  la pacienţii ce suferă de diferite grade de obezitate si lipodismorfie corporală avansată.

Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează anestezia generală endo-traheală şi se delimitează în condiţii aseptice câmpul operator. Apoi se infiltrează ţesuturile  in straturi (subcutanat, adipos, supraaponevrotic) cu soluţie de  2% de lidocaină  şi sol. adrenalină şi anume regiunea supraombilcală, infraombilicală şi flancurile drept şi stâng. Se efectuează incizia care se începe din regiunea  suprapubiană şi cuprinde şi flancurile abdominale, care se efectuează până la nivelul aponevrozei musculare a muşchilor drepţi abdominali şi a mm. oblici externi. După care se decolează lamboul cutaneo-adipos a regiunii xifo-pubiene de pe aponevroza mm drepţi abdominali si oblici externi, iar în 1/3 inferioară, în regiunea  suprapubiană în timpul decolării se păstrează lamboul conjuctivo-adipos cu fascia thompson de o lăţime de 3-10cm. Se excizează surplusul cutaneo-adipos şi se formează un alt lambou  cu repoziţionarea ombilicală.  Apoi se efectuează pexia liniei albe  cu fire nerezorbabile şi/sau cu utilizarea plasei sintetice. Marginea cranială a lamboului conjuctivo-adipos cu fascia thompson se fixează superior de lamboul cutaneo-adipos, iar   inferior de aponevroza musculară a peretelui abdominal. După care se suturează tegumentele.